Autocompasiunea: Fii blând cu tine însuți și ajută-te să depășești mai ușor situațiile stresante. TESTEAZĂ-ȚI nivelul de autocompasiune!


Autocompasiune e extrem de importantă în viața noastră și pentru sănătatea noastră mentală! Ne ajută să fim mai blânzi cu noi înșine, mai empatici, înțelegători, răbdători și să ne tratăm cu mai mult respect și căldură. Având un nivel mai ridicat de autocompasiune, vom reuși să facem față mai ușor evenimentelor neplăcute și stresante. O să urmeze o serie de articole legate de acest concept precum despre cum ne putem crește nivelul de autocompasiune. La finalul articolului regăsești un link care te va ajuta să-ți afli nivelul de autocompasiune. UPDATE: termenul de completare a chestionarelor a expirat.

   În viața noastră, vrem nu vrem, ne confruntăm cu o serie de situații neplăcute, cu evenimente care ne cauzează un nivel ridicat de distres, cu eșecuri sau pur și simplu ne aflăm în situații în care simțim că nu mai e nicio scăpare. Din păcate, aceste situații nu putem să le schimbăm, evităm sau să ne luptăm cu ele – fac parte din existența noastră umană. Ce putem schimba însă, e felul în care ne raportăm la aceste probleme ale vieții și cum le facem față. Suntem autocritici cu noi înșine, ne blestemăm zilele și am prefera să fugim? Sau încercăm să ne tratăm cu blândețe, să fim mai puțin aspri fată de noi înșine și să încercăm să găsim alternative la problemele cu care ne confruntăm? Felul în care gândim face diferența!

   La cea de-a doua situație, și anume de a ne trata cu afecțiune, blândețe, iubire, empatie, unul dintre conceptele întâlnite e autocompasiunea. Poate vă sună cunoscut acest concept. În acest articol vom vedea ce este autocompasiunea, cum ne ajută în viața de zi cu zi, cum putem să o îmbunătățim și care este diferența dintre oamenii cu un nivel mai ridicat de autocompasiune și oamenii cu un nivel mai scăzut de autocompasiune.

Ce este autocompasiunea?

   Conceptul de autocompasiune provine din tradiția budistă și este formată din trei componente. Prima componentă se referă la bunătatea față de sine. Atunci când ne confruntăm cu o situație neplăcută, avem două variante prin care ne putem raporta la ea (aici ne referim la starea noastră interioară): fie ne autocriticăm pentru ceea ce se întâmplă spunând vorbe ca ești prost/ă”, “nu esti bun/ă de nimic”, “toată viața ta e un eșec” s.a, fie putem fi blânzi cu noi spunându-ne “e neplăcută această situație. E dureroasă și îmi este foarte greu în acest moment. O să fac tot ce-mi stă în putință pentru a găsi o soluție. Mă iubesc, mă accept așa cum sunt și o să am grijă de mine.

   Bunătatea față de sine se referă la acea stare în care ne tratăm pe noi înșine ca și cum l-am trata pe cel mai bun prieten al nostru pe care îl iubim enorm și căruia îi dorim numai binele: cu încurajare, înțelegere, răbdare, empatie, înțelegere. Acum încearcă să-ți amintești un eveniment recent neplăcut care ți-a cauzat un nivel mai ridicat de distres. Te-ai tratat cu blândețe sau ți-ai spus cuvinte pe care i le-ai fi spus și celui mai mare dușman al tău? Dacă te-ai aflat în cea de-a doua situație, nu te îngrijora. Mulți se regăsesc în această situație.

   A doua componentă a autocompasiunii este umanitate. Mai exact, acele puncte comune pe care le avem ca și oameni. În momentul în care ne confruntăm cu o situație neplăcută, stresantă s.a. considerăm că doar nouă ni se întâmplă asta, ca toți ceilalți ar reacționa mult mai bine, că toți ceilalți sunt mult mai fericiți, mai puternici și mai capabili decât noi. Greșit! Unele persoanele da, ar putea avea toate trăsăturile mai sus enumerate, însă majoritatea ar putea reacționa la fel ca și noi sau chiar mai rău. Cert este că suntem oameni și toți trecem prin momente mai dificile.

   Cea de-a treia componenta e mindfulness-ul. E acel concept care ne ajută să fim ancorați în prezent cu toate cele cinci simțuri pe care le avem. Mintea noastră nu stă în loc nici măcar o milisecundă. De cele mai multe ori, ea fie rătăcește în trecut, fie se ancorează în viitor. În prezent o regăsim tot mai puțin. De câte ori nu ați desfășurat unele activități fără nici măcar să vă gândiți la ceea ce faceți? Ați realizat abia la final că ați terminat. În tot acest timp, mintea dumneavoastră rătăcea fie la anumite evenimente care au avut loc în trecut, fie se gândea la viitor. Conceptul de mindfulness tocmai la acest lucru se referă: să învățăm să trăim în prezent, să ne bucurăm de prezent, să fim ancorați în aici și acum fără a ne lăsa mintea să rătăcească.

   Toate cele trei componente mai sus enumerate ne ajută să ne creștem nivelul de autocompasiune. Autocompasiunea, precum și compasiunea (atunci când ne raportăm la ceilalți) se regăsește în fiecare dintre noi. Ceea ce diferă e nivelul de autocompasiune.O să învățăm cum să ne creștem nivelul în articolele viitoare.

Beneficiile unui nivel ridicat de autocompasiune

   Studiile au arătat faptul că persoanele care au un nivel ridicat de autocompasiune au reacții mai puțin extreme atunci când se confruntă cu un eveniment negativ din viața lor, experimentează mai puține emoții negative, își acceptă mult mai ușor gândurile și au tendința de a privi problemele din mai multe perspective pentru a le soluționa cât mai bine cu putință (Neff, 2009).

Autocompasiunea scăzută contribuie la apariția tulburărilor psihologice

   Un individ cu un nivel ridicat de autocompasiune are mai multe șanse de a experimenta stări de fericire, optimism, curiozitate, conexiune cu ceilalți, comparativ cu un individ a cărui nivel de autocompasiune este scăzut. De asemenea, tot același individ, cu un nivel ridicat de autocompasiune, poate avea un nivel de depresie cu o intensitate scăzută, anxietate la un nivel minim, să nu aiba ruminație sau frică de eșec (Neff, 2009). 

   Anxietatea și depresia sunt cele mai des întâlnite tulburări psihologice care, ca și cauzalitate, pe lângă mulți alți factori, conține și un nivel scăzut de autocompasiune (Mills & Ying, 2009).

      În cercetările efectuate în acest domeniu s-a mai arătat și faptul că persoanele care au un nivel scăzut de autocompasiune au tendința de a avea și un nivel scăzut de well being, satisfacție scăzută în viață și sunt mai puțini fericiți (Neff, 2009). De menționat este faptul că acest concept de well being se referă la faptul de a avea un sens în viață, un scop, un nivel mai scăzut al stresului și mai puține emoții negative.

   De asemenea, un nivel scăzut de autocompasiune poate afecta și performanța academică, conexiunile cu celelalte persoane, performanța la locul de muncă, reglarea emoțională sau procrastinarea (Neff, Hseih, Dejitthirats, 2005).

   Își poți testa nivelul de autocompasiune accesand link-ul de mai jos, link valabil pana la data 13.02.2020. E necesar să răspunzi la cele 12 întrebări și vei primi, în maxim 48 ore, scorul și interpretarea chestionarului:

Cu drag,
Psihoterapeut Andreea LEDER

Comments

Popular posts from this blog

Psihoeducație: Diferența dintre psiholog și psihiatru

Autocritica, asociată cu apariția tulburărilor psihologice

NU mai fugi de emoțiile tale negative! Vindecă-te trăindu-le!