Cu totii ne dorim o viață sănătoasă, dar nu mișcăm un deget pentru a o avea

   Zilnic auzim în stânga și dreaptă: “sănătatea e mai importantă decât orice”, “la mulți ani cu sănătate”, “fără sănătate nimic nu poți realiza” și multe alte mesaje bine cunoscute. Dar facem ceva pentru a ne și păstra sănătatea? Facem ceva pentru a și implementa aceste mesaje, nu doar pentru a le rosti ca pe niște vorbe în vânt? Facem ceva pentru a avea o viața mai sănătoasă, mai energică, mai vie?  Răspunsul care vine de la majoritatea oamenilor? Este un clar și un mare NU.

   Ma îngrijorez  și mă gândesc din ce în ce mai mult, pe zi ce trece, la număr mare de boli care se răspândesc, la numărul mare de bolnavi care se zbat între viață și moarte, la spitalele arhipline, la nebunia din cabinetele medicilor, la banii dați cu grămada pe medicamente și îmbogățind companiile farmaceutice, la familiile care suferă alături de cei bolnavi, la bolnavul care spune că viața e nedreaptă și la o societate care face mai mult rău decât bine.

   Dar oare chiar nu putem face nimic pentru a prevenii din timp toate aceste aspecte menționate în rândurile de mai sus? Nu vorbesc aici de a schimba lumea peste noapte, de a veni cu o idee ingenioasă care va schimba planeta, de a inventa o substanță care să ne facă sănătos peste noapte. Vorbesc aici că fiecare poate să facă ceva pentru el insuși. Fiecare din noi poate începe prin a adopta o alimentație sănătoasă, un stil de viață mai sănătos, să fie mai activ, mai energic și să poată trăi mulți ani fără a avea nevoie de ajutorul medicilor și a medicamentelor.

   Am să mă opresc câteva momente pentru a discuta despre o alimentație sănătoasă. Nu sunt foarte în măsură pentru a discuta despre acest lucru, nu am studii înalte în domeniul nutriției și nici nu sunt vreo specialistă apărută peste noapte. Dar, consider că, câteodată, experiența proprie poate conta mult mai mult decât toate facultățile din lume.

   Mă fascinează domeniul sănătății, în special al psihologiei sănătății, și încerc să descopăr de ce oamenii, cu toate că pun preț pe sănătate, cu toate că știu că este foarte importantă pentru ei, cu toate că sunt conștienți că la o vârstă mai inaintată (sau poate că la o vârstă mai fragedă) o să ajungă pe mână medicilor, NU fac nimic pentru ei, nu depun niciun efort pentru a schimba ceva într-o direcție mai bună și se complac în aceeași situație și în viața mediocă pe care o duc zi de zi. Aaa..un alt lucru și mai grav, și pe care îmi este greu să-l înțeleg la ora actuală, este următoarea situație: ești bolnav, ai fost la un pas să-ți pierzi viața, te-ai vindecat (nu în totalitate căci după o boală gravă e imposibil să te vindeci 100%) și tu continui să practici aceleași obiceiuri nesănătoase, să consumi aceleași alimente care știi că îți fac rău și că îți sunt interzise, și să nu inveți nimic, dar nimic, din toate lucrurile neplăcute pe care ai trecut cu operațiile, tratamentele s.a.

   Am făcut aici un pic de paranteză, dar să revenim acum la “oile noastre”. Pentru cei care nu ma știu, eu sunt Andreea și sunt vegetariană! Nu mă numesc vegană deoarece mai consum la ora actuală, mai rar ce-i drept, lactate, ouă și pește. Iar pe viitor, sper ca într-un viitor cât mai apropiat, să renunț și la acest timp de alimente.

   Înainte de a devenii vegetariană eram fanul nr.1 al cărnii. Ca să-l citez pe tatăl meu: „cea mai bună legumă este carnea” (el încă își menține citatulJ). Nu era zi lăsată de la Dumnezeu fără a consuma carne. Și, totodată, nu era zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu mă simt rău, să nu mă simt plină, să nu mă simt fără vlagă, fără chef de viață, obosită. Dar toate acestea s-au schimbat într-o zi!

   Nu îmi mai aduc aminte exact în ce zi s-a întâmplat, știu că era toamnă, dar îmi aduc aminte perfect cum s-a întâmplat. Mi-am gătit niște legume la cuptor (ardei, ciuperci, cartof s.a), și așa au fost de bune, și așa de bine arătau în farfurie încât mi-am zis… “Gata! De astăzi nu mai mănânc carne!”. Clar că nu m-am crezut atunci pe moment. Dar iată, au trecut 3 ani și jumătate de atunci și încă îmi mențin promisiunea. Și știu că o să mi-o mențin toată viața de acum încolo.

Ce s-a schimbat de când am devenit vegetariană?

   Am să enumăr doar câteva dintre beneficii (pe restul te las să le descoperi pe propria piele): mă trezesc dimineața mult mai fresh, sunt mult mai energică ca înainte, cu mult mai mult chef de viață, tranzit excelent, pierderea kilogramelor în plus, analize medicale “lacrimă”, am scăpat de dureri de stomac, piele mai fină, îmi ascund foarte bine vârsta (arăt mult, dar mult mai tânără decât vârsta pe care o am), mai activă, îmi stabilesc scopuri mult mai înalte ca și înainte, simt gustul legumelor și a fructelor mult mai intens ca și înainte, nu mai pierd ore în șir în bucătărie (acum gătesc rapid, gustos și sănătos) și multe altele....

   Știu că e greu de digerat informația de mai sus, și poate greu de crezut. Tocmai din acest motiv, eu nu vreau să mă crezi. Vreau să încerci pe propria ta piele și să vezi cum e. Fă un experiment cu tine însuți: timp de o lună încearcă să nu consumi carne, iar zilnic, poți să-ți notezi într-un carnețel care sunt avantajele și dezavantajele acestui nou stil de viață. Iar, după o lună, trage linie și ia o decizie în ceea ce privește alimentația ta. Ca să te poți bucura de toate beneficiile unei alimentații vegetariene, e puțin o lună, dar e un pas foarte, foarte important. Accepti provocare? Eu îți urez succes și sunt ferm convisă că o să reușești (cu dedicație pentru fratele meu, Andrei).

   Și ca de obicei, m-am abătut de la tema principala. Încerc să înțeleg, psihologic vorbind, de ce oamenii folosesc zilnic cuvântul “sănătate”, în diferite context, dar nu fac nimic pentru a o păstra, pentru a preveni boli sau pentru a schimba ceva în alimentația lor de zi cu zi: din alimentație nesănătoasă, într-o alimentație sănătoasă?

   Dacă ai vreo idee, vreun răspuns la această întrebare, te rog să-mi lași un comment pentru a putea aprofunda mai în adâncime acest subiect!