Florile de soc, mană cerească pentru sănătate
Proaspete, florile de soc se folosesc la obţinerea binecunoscutei socate, în timp ce uscate, sunt administrate în scop terapeutic, sub formă de infuzie combinată, pulbere, tinctură sau ulei. Florile uscate de soc au codiţele tari şi casante, iar petalele capătă o tentă ceva mai gălbuie.
Socul este un arbust de dimensiuni medii, a cărui tulpină răsfirată are de
regulă trei-cinci metri, putând însă ajunge în cazuri rare şi la zece metri
înălţime. “Florile, în schimb, au aromă răcoritoare,
proaspată şi foarte plăcută. Socul este recunoscut, deopotrivă în folclorul
românesc şi european, drept plantă de leac şi planta magică”, scrie
formula-as.
Florile de suc înfloresc în luna mai, iar arborele creşte prin sate, pe lângă case şi garduri, prin pădurile de deal şi câmpie, în luminişuri sau la marginea pădurilor. Se întâlneşte din zona de deal şi câmpie, până în partea inferioară a munţilor.
Recoltarea florilor de soc se face pe timp frumos, după ce se ridică roua. Ele trebuie tăiate cu foarfeca sau cuţitul. După ce florile de soc au fost recoltate ele se pun la uscat la soare puternic, care le păstrează culoarea alb-crem, cu florile în sus, într-un singur strat, pe rame acoperite cu hârtie. Produsul obţinut are miros plăcut aromatic, iar gustul este la început dulceag, apoi iute.
Florile de suc înfloresc în luna mai, iar arborele creşte prin sate, pe lângă case şi garduri, prin pădurile de deal şi câmpie, în luminişuri sau la marginea pădurilor. Se întâlneşte din zona de deal şi câmpie, până în partea inferioară a munţilor.
Recoltarea florilor de soc se face pe timp frumos, după ce se ridică roua. Ele trebuie tăiate cu foarfeca sau cuţitul. După ce florile de soc au fost recoltate ele se pun la uscat la soare puternic, care le păstrează culoarea alb-crem, cu florile în sus, într-un singur strat, pe rame acoperite cu hârtie. Produsul obţinut are miros plăcut aromatic, iar gustul este la început dulceag, apoi iute.
Întrebuinţările socului
Conform specialiştilor, florile de soc pot fi utile în tratarea gripelor, răcelilor, bronşitelor, tusei şi în general în tratarea afecţiunile aparatului respirator. Prin diureza pe care o produce se recomandă în reumatism, boli de rinichi şi de vezică.
Ceaiul de flori de soc măreşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează. Având proprietăţi laxative şi ajutând la eliminarea apei din ţesuturi, se foloseşte ca medicament natural (ceaiul) în obezitate. Pentru aceleaşi motive se recomandă în constipaţiile de natură nervoasă.
Ceaiul se poate bea în loc în apă şi de cei bolnavi de astm. Se mai ia pentru domolirea durerilor de stomac sau de ficat şi vezicula biliară.
Tinctură din soc
Din flori de soc se face tinctură. Reţeta pentru o astfel de tinctură este următoarea: se pun într-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se lasă la macerat vreme de două săptămâni, în borcanul închis ermetic, după care lichidul se filtrează. Tinctura rezultată se pune în sticluţe mici, închise la culoare şi se administrează de patru ori pe zi, câte 50-100 de picături, diluate în puţină apă.
Socul poate fi folosit ca si laxativ. Se face o infuzie din 1-2 linguriţe la 200 ml apă clocotită şi se ia seara la culcare.
Conform specialiştilor, florile de soc pot fi utile în tratarea gripelor, răcelilor, bronşitelor, tusei şi în general în tratarea afecţiunile aparatului respirator. Prin diureza pe care o produce se recomandă în reumatism, boli de rinichi şi de vezică.
Ceaiul de flori de soc măreşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează. Având proprietăţi laxative şi ajutând la eliminarea apei din ţesuturi, se foloseşte ca medicament natural (ceaiul) în obezitate. Pentru aceleaşi motive se recomandă în constipaţiile de natură nervoasă.
Ceaiul se poate bea în loc în apă şi de cei bolnavi de astm. Se mai ia pentru domolirea durerilor de stomac sau de ficat şi vezicula biliară.
Tinctură din soc
Din flori de soc se face tinctură. Reţeta pentru o astfel de tinctură este următoarea: se pun într-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se lasă la macerat vreme de două săptămâni, în borcanul închis ermetic, după care lichidul se filtrează. Tinctura rezultată se pune în sticluţe mici, închise la culoare şi se administrează de patru ori pe zi, câte 50-100 de picături, diluate în puţină apă.
Socul poate fi folosit ca si laxativ. Se face o infuzie din 1-2 linguriţe la 200 ml apă clocotită şi se ia seara la culcare.
Comments